Inspectoratul Teritorial de Munca CARAS-SEVERIN

Control Relaţii de Muncă

In domeniul relatiilor de munca, potrivit ghidului de control, inspectorii de munca din cadrul corpului de control relatii de munca isi desfasoara activitatea in mod constant pe 3 coordonate majore, care de altfel, constituie metode specifice de inspectie, in acest sector de competenta al Inspectiei Muncii. In cele ce urmeaza, vom incerca sa prezentam metodele de inspectie utilizate in activitatea inspectorilor de munca.

I. CONTROLUL DE FOND în domeniul Relaţiilor de Muncă

Acest gen de control are ca obiectiv verificarea modului in care angajatorii aplica aplica prevederile legislatiei muncii si a clauzelor din contractele colective de munca, precum si realizarea unei analize de ansamblu a activitatii in domeniul relatiilor de munca si al evidentei muncii, in vederea eliminarii deficientelor consatate si constientizarii angajatorului pentru respectarea legislatiei muncii. Este un control de anvergura, care tinde sa acopere prin obiectivele sala intreaga problematica a raporturilor de munca dintr-o unitate si care, de regula, este un control planificat lunar la 2-3 unitati cu un numar semnificativ de salariati sau cu deficiente majore in activitate, rezultate din controalele precedente.

Acest gen de control poate fi efectuat numai in domeniul relatiilor de munca sau in brigada complexa vizind atit problematica relatiilor de munca cit si cea a securitatii si sanatatii in munca, caz in care cooperarea intre serviciul control relatii de munca si serviciul SSM se impune cu necesitate si incepe prin planificarea lunara a actiunilor de control si stabilirea echipelor complexe de control avind in componenta specialisti din ambele domenii de activitate.

OBIECTIV : verificarea în ansamblu a activităţii în domeniul relaţiilor de muncă şi al evidenţei muncii, în vederea eliminării deficienţelor constatate şi a conştientizării angajatorului pentru respectarea legislaţiei muncii.

DOCUMENTE ŞI DATE SOLICITATE:

 -registrul unic de control;

-actele constitutive ale societăţii: contract de societate, statutul societăţii, certificatul de înmatriculare la registrul comerţului, cu anexele sale, actele adiţionale de modificare şi completare a actelor constitutive;

-după caz, procura notarială de împuternicire pentru reprezentantul angajatorului;

Legea 53/2003- Codul Muncii:

-contractele individuale de muncă;

-actele adiţionale de modificare a: duratei contractului, locului muncii, felului muncii, condiţiilor de muncă, salariului, timpului de muncă şi a timpului de odihnă;

-deciziile emise de angajator – suspendarea şi încetarea contractelor individuale muncă, majorarea salariului (când această situaţie derivă dintr-un act normativ);

-fişele de aptitudini care atestă faptul că persoana in cauză este aptă pentru prestarea acelei munci;

-informarea ITM despre faptul că unitatea utilizează frecvent muncă de noapte;

-programarea efectuării C.O.;

-structura de personal a societăţii/ organigrama societăţii;

-documentele privind evidenţa orelor prestate de fiecare salariat;

-regulamentul intern;

-contractul colectiv de muncă, unde este cazul;

-foile colective de prezenţă;

-statele de plata a salariilor;

H.G.nr. 905 din 14 decembrie 2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017

- registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic;

- contractul de prestari servicii incheiat cu prestatorul in domeniul Revisal, imputernicirea persoanei desemnate sa transmita datele in Revisal si inregistrarea la ITM a acestuia;

- dosarele de personal ale salariaţilor care conţin:

  • cererea de angajare;
  • act de repartizare în muncă eliberat de agenţia de ocupare a forţei de muncă;
  • curriculum vitae;
  • acte de stare civilă şi acte de identitate(copie),acte de studii şi de calificare(copie);
  • fişa de aptitudini;
  • contract individual de muncă şi acte adiţionale;
  • acte emise în derularea raportului de muncă(decizii de suspendare, încetare, sancţionare);
  • acte privind verificarea prealabilă a aptitudinilor personale şi profesionale (concurs, examen, probă practică);
  • acte privind cercetarea disciplinară prealabilă;
  • certificat de cazier judiciar, dacă este cazul;
  • avize prealabile consultative sau obligatorii ale organelor de specialitate(dacă este cazul);

O.U.G. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă aprobată prin Legea 25/2004 şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 96/2003.

-actele prin care angajatorul a fost înştiinţat de salariata se află într-o situaţie prevăzută de art.2 lit.c-e;

-raportul privind evaluarea riscurilor pentru securitatea sau sănătatea salariatelor gravide, lăuze sau care alăptează şi a repercursiunilor asupra sarcinii ori alăptării ;

-adresa prin care a fost înstiinţat medical de medicina muncii si I.T.M. despre faptul că o salariată se află îtr-una din situaţiile prevăzute la art.2 lit. c-e;

-actele prin care în urma recomandărilor effectuate de medical de medicina muncii a fost modificat locul de muncă al salariatei care se află într-una din situaţiile prevăzute de art.2 lit. c-e;

-actele prin care medicul de medicina muncii stabileşte intervalul de timp la care este necesară schimbarea poziţiei de lucru, perioadele de activitate, respective durata perioadelor de repaus în poziţia şezîndă sau pentru mişcare;

-foile colective de prezenţă şi statele de plată a salariilor din care să rezulte reducerea normală a timpului de lucru , în baza recomandării medicului de familie;

-regulamentul intern care să prevadă măsurile privind igiena , protecţia sănătăţii şi securitatea în muncă a salariatelor gravide , lăuze sau care alăptează;

-actele privind modificarea locului de muncă al salariatelor gravide, lăuze sau care alăptează care desfăşoară în mod curent muncă cu caracter insalubru sau greu de suportat;

-actele privind încetarea raporturilor de muncă;

Legea 202/2002

- modul de organizare al examenului sau concursului şi selecţia candidaţilor pentru ocuparea posturilor din sectorul public sau privat;

- încheierea, modificarea, executarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu;

- stabilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului;

- stabilirea remuneraţiei;

- beneficii, altele decât cele de natură salarială şi măsuri de protecţie şi asigurări sociale;

- informarea şi consilierea profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare şi recalificare profesională;

- evaluarea performanţelor individuale;

- promovarea profesională;

- aplicarea măsurilor disciplinare;

- dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta;

-alte condiţii de prestare a muncii, având în vedere relaţiile de muncă prevăzute la art. 8 alin.1 din Legea 202/2002

FAPTE CONTRAVENŢIONALE /PENALE:

Legea 53/2003- Codul muncii Contravenţii:

Art. 260:

1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:

a) nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei;

b) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 34 alin. (5), cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei;

c) împiedicarea sau obligarea, prin ameninţări ori prin violenţe, a unui salariat sau a unui grup de salariaţi să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

d) stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispoziţiilor legale, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;

e) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

(la 13-04-2018 Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 260 , Capitolul IV , Titlul XI  a fost modificată de Punctul 6, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4 aprilie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 10 aprilie 2018)

e^1) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

(la 13-04-2018 Litera e^1) din Alineatul (1) , Articolul 260 , Capitolul IV , Titlul XI  a fost modificată de Punctul 7, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4 aprilie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 10 aprilie 2018)

e^2) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi în perioada în care acesta/aceştia are/au contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

(la 13-04-2018 Litera e^2) din Alineatul (1) , Articolul 260 , Capitolul IV , Titlul XI  a fost modificată de Punctul 7, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4 aprilie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 10 aprilie 2018)

e^3) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

(la 13-04-2018 Litera e^3) din Alineatul (1) , Articolul 260 , Capitolul IV , Titlul XI  a fost modificată de Punctul 7, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4 aprilie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 10 aprilie 2018)

f) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;

g) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 139 şi 142, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

h) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 140, cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei;

i) nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

j) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

k) neacordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 53 alin. (1), în cazul în care angajatorul îşi întrerupe temporar activitatea cu menţinerea raporturilor de muncă, cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei;

l) încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

m) încălcarea de către angajator a obligaţiei prevăzute la art. 27 şi 119, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

n) nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

o) încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligaţiei prevăzute la art. 102, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;

p) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei.

q) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (4), cu amendă de 10.000 lei.

 

Prin derogare de la prevederile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din amenda aplicată potrivit alin. (1) lit. e)-e^3), inspectorul de muncă făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă.

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică dispoziţiile legislaţiei în vigoare.

(4) În cazul constatării săvârşirii uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) lit. e)-e^2), inspectorul de muncă dispune măsura sistării activităţii locului de muncă organizat, supus controlului, în condiţiile stabilite în procedura de sistare elaborată de Inspecţia Muncii şi aprobată prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, după consultarea prealabilă a confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional.

(5)  Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale, în condiţiile legii, şi numai după ce a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării  contractului individual de muncă şi prezentarea documentelor care dovedesc plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pentru perioada în care a prestat activitate nedeclarată.

(6)  Reluarea activităţii cu încălcarea dispoziţiilor alin. (5) constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

 

ART. 264

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale, în scopul împiedicării verificărilor privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, în termen de cel mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicitări.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în împiedicarea sub orice formă a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte, spaţii, terenuri sau mijloace de transport pe care angajatorul le foloseşte în realizarea activităţii lui profesionale, pentru a efectua verificări privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

 

ART. 265

(1) Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(3) Dacă munca prestată de persoanele prevăzute la alin. (2) sau la art. 264 alin. (4) este de natură să le pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(4) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4), instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele pedepse complementare:

a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare ori subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la 5 ani;

b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani;

c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor ori subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii;

d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.

(5) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4), angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:

a) orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;

b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare;

c) cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condiţiile legii.

(6) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4) de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, pot fi obligaţi de către instanţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c).

Legea 108/1999 Contravenţii:

ART. 23

(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei:

a) împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parţial, controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice acţiune sau inacţiune a conducătorului unităţii, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locaţiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fişa de identificare sau de a da informaţii despre evenimentul cercetat;

b) neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta;

c) nerespectarea de către conducătorul unităţii, reprezentantul legal al acestuia, angajaţi, prepuşi sau alte persoane aflate în locaţiile supuse controlului a obligaţiei de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, în termenul stabilit de aceştia, documentele şi informaţiile solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor.

(2) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către inspectorii de muncă.

ART. 24

(1) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 23 alin. (1), inspectorul de muncă făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

HG 905/2017:

ART. 8

(1) Constituie contravenţie netransmiterea datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) - i) cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu angajatorul în baza unui contract individual de muncă şi se sancţionează conform art. 260 alin. (1) lit. e^1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)  Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei următoarele fapte:

a) transmiterea datelor în registru cu elementele contractului individual de muncă, pentru care există dovada executării acestuia, respectiv prestarea muncii şi plata salariului, cu încălcarea termenului prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. a);

b) refuzul de a pune la dispoziţia inspectorului de muncă documentele care au stat la baza înscrierilor efectuate în registru;

c) netransmiterea datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. j)-k), în termenele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b);

d) netransmiterea datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. l)-p), în termenele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c)-f);

e) netransmiterea modificărilor aduse datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. d)-h), în termenele prevăzute la art. 4 alin. (2) şi (3);

f) netransmiterea modificărilor aduse datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. l)-n) în termenele prevăzute la art. 4 alin. (4);

g) netransmiterea modificărilor aduse datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi b) în termenul prevăzut la art. 4 alin. (5).

(3)  Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei următoarele fapte:

a) completarea registrului de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 2 alin. (6);

b) completarea registrului cu date eronate sau incomplete;

c) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (7);

d) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (8) privind informarea inspectoratelor teritoriale de muncă cu privire la prestatorii de servicii.

(4)  Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei încălcarea obligaţiei de a păstra dosarul personal la sediul angajatorilor sau, după caz, la sediul secundar, care are delegată competenţa încadrării personalului prin încheierea de contracte individuale de muncă.

(5) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei încălcarea de către angajator a prevederilor art. 7 alin. (3)-(6).

(6)  Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor angajatorilor se fac de către inspectorii de muncă.

(7) Contravenientul poate achita în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii contravenţionale prevăzute la alin. (2)-(5).

(8) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1)-(5) se fac cu respectarea:

a) art.22 din Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961, ratificată prin Decretul nr. 566 din 8 iulie 1968, respectiv ale art. 31 din Decretul nr. 481/1971 privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare, referitoare la inviolabilitatea localurilor misiunilor diplomatice, respectiv ale oficiilor consulare;

b) art.31 din Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, respectiv ale art. 43 din Convenţia de la Viena privind relaţiile consulare referitoare la imunitatea de jurisdicţie a agenţilor diplomatici, respectiv a agenţilor consulari;

c) inviolabilităţii şi imunităţii reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România potrivit convenţiilor/acordurilor de sediu la care România este parte.

ART. 9

Prevederile art. 8 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea 202/2002, republicată:

-amendă de la 1500 lei-15000 –încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 11-14;

Contestarea procesului-verbal de control:

Legea 554/2004, privind contenciosul administrativ, art 1 şi 7- orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ se poate adresa pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata instituţiei emitente şi instanţei competente în termen de 30 de zile de la emiterea actului.

Contestarea procesului verbal de contravenţie:

OG.2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor-art.31,32- împotriva procesului verbal de contravenţie şi de aplicare a sancţiunii se poate face plîngere in termen de 15 zile de la data înmînării sau comunicării acestuia. Plîngerea însoţită de copia de pe procesul verbal de constatare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, şi se trimite la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvîrşită contravenţia. Plîngerea împotriva procesului verbal de contravenţie suspendă executarea.

II.CONTROLUL TEMATIC

Este un control care acopera un numar limitat de domenii din cele reglementate de legislatia muncii si se desfasoara intr-o scurta perioada de timp; aceste tipuri de controale ofera o imagine partiala a modului de organizare si desfasurare a activitatii angajatorului, concludenta insa asupra problemei care constituie tema controlui (presupune o tematica de control)

OBIECTIV: verificarea respectării prevederilor

-Legii 53/2003- Codul Muncii republicat;

-H.G.905/2017-privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor;

-OUG.96/2003- privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, modificată şi completată prin Legea 25/2004 şi a Normelor Metodologice de aplicare a OUG.96/2003, Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.182/1999 ratificată prin Legea nr.203/2000 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor ;

-Legea 202/2002-privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi;

DOCUMENTE SOLICITATE:

-registrul unic de control;

-actele constitutive ale societăţii, certificatul de înregistrare la ORC;

-fişele de aptitudini care atestă faptul că persoana în cauză este aptă pentru prestarea acelei muncii;-contractele individuale de muncă;

-informarea scrisă a salariatului cu privire la modificarea elementelor din contractul individual de muncă, care impun încheierea unui act adiţional la contractul individual de muncă de muncă;

-actele privind încheierea, suspendarea, modificarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

-actele ce atestă efectuarea cercetării disciplinare prealabile, în cazul aplicării sancţiunilor disciplinare (cu excepţia avertismentului);

-evidenţa orelor prestate de fiecare salariat ( foi colective de prezenţă, fişe de pontaj);

-statele de plată a salariilor;

-după caz, dovada informării ITM, cu privire la munca în timpul nopţii;

-registrul general de evidenţă al salariaţilor în format electronic;

-structura de personal a societăţii/organigrama;

-programarea individuală/ colectivă a concediilor de odihnă;

-dosarele de personal;

-regulamentul intern;

-contractul colectiv de muncă, după caz dovada iniţierii de către angajator a negocierii colective;

- raportul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea şi securitatea în muncă a femeilor gravide, lăuze sau care alăptează şi a repercursiunilor asupra sarcinii ori alăptării;

-informarea privind protecţia maternităţii la locul de muncă întocmită de angajator;

III. CONTROLUL INOPINAT

Presupune 2 coordonate:

III.1. TIP CAMPANIE

Acest gen de control specific izvoraste din Programul anual de actiuni al Inspectiei Muncii, aprobat de inspectorul general de stat si vizeaza mari domenii de activitate precum si o problematica precisa circumscrisa atit relatiilor de munca cit si securitatii si sanatatii in munca.

In acest sens, in vederea derularii corespunzatoare a acestui gen de controale, la nivel central se constituie un colectiv coordonare a campaniei care planifica actiunile in teritoriu si centralizeaza operativ, zilnic rezultatele actiunilor din judete.

III.2. SOLUTIONAREA SESIZARILOR RECLAMATIILOR

Acest tip de control este o componenta deosebit de importanta a activitatii corpului de control relatii de munca, precum si o veritabila sursa pentru derularea controalelor inopinate. Sesizarile si reclamatiile adresate ITM, cuprind o paleta deosebit de diversificata de probleme legate de derulare a raporturilor de munca din unitatile aflate in evidenta si implica un volum de munca destul de mare pentru verificarea si solutionarea lor in termenele legale

Tipologia actiunilor specifice ale Inspectiei Muncii nu este limitativa, ea putind fi adaptata unor cerinte de evaluare si comandamente ale conducerii Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei, corespunzator obiectivelor cerute si problematicii supuse controlului.

Acest site folosește cookies. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii---
Sunt de acord